Elveția, la un pas de a renunța la neutralitate în favoarea Ucrainei. Ce au decis parlamentarii

Elveția analizează în prezent o posibilă modificare a legii sale privind materialul de război, care ar putea permite țărilor terțe să reexporte arme fabricate în Elveția către Ucraina. Însă, având în vedere că este în joc neutralitatea, drumul ar putea fi mai lung decât își doresc susținătorii. Pe 1 iunie, camera inferioară a parlamentului elvețian a votat împotriva unei propuneri care ar fi autorizat în mod specific transferul de arme fabricate în Elveția către Ucraina.

Elveția a decis să nu își modifice legea în favoarea Ucrainei

Update 2 iunie, ora 10.10. Votul din parlament a avut loc în contextul în care președintele elvețian Alain Berset s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la summitul Comunității Politice Europene din Moldova, unde cei doi au discutat subiectul exporturilor de material de război.

Consiliul Național de la Berna a votat cu 98-75 împotriva unei inițiative parlamentare înaintate de o comisie.

Jean-Luc Addor, din partea Partidului Popular Elvețian populist și de dreapta – cel mai mare din Consiliul Național – a declarat în Consiliu că „a accepta această inițiativă înseamnă să te angajezi față de unul dintre protagoniști, ceea ce se regăsește și în însuși titlul ei („Lex Ucraina”). Prin urmare, încălcând neutralitatea”.

Poziția de lungă durată a Elveției a fost una de neutralitate militară bine înarmată, iar țara fără ieșire la mare, cu 8,8 milioane de locuitori, are conscripție obligatorie pentru bărbați.

Problema tradiției de neutralitate a Elveției a fost intens dezbătută de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în februarie 2022.

În timp ce bogata țară alpină, care nu este membră a Uniunii Europene, a urmat exemplul blocului în ceea ce privește sancțiunile care vizează Moscova, până acum a dat dovadă de mai puțină flexibilitate în ceea ce privește neutralitatea sa militară.

În ciuda presiunilor din partea Kievului și a aliaților săi, Elveția a refuzat până acum să permită țărilor care dețin armament fabricat în Elveția să îl reexporte în Ucraina.

Până în prezent, a respins cereri explicite din partea unor țări precum Germania, Spania și Danemarca, invocând Legea sa privind materialul de război, care interzice orice reexport dacă țara destinatară se află într-un conflict armat internațional.

La summitul din Republica Moldova, Kievul și Chișinăul au făcut presiuni asupra liderilor europeni pentru mai mult sprijin împotriva agresiunii rusești.

Berset a declarat pe Twitter că a avut o „întâlnire productivă cu Zelenski despre situația de pe teren, ajutorul umanitar elvețian și reconstrucția”.

Radiodifuzorul național elvețian RTS a declarat că întâlnirea a durat 25 de minute.

Ei au discutat, de asemenea, despre activele blocate, despre rolul Elveției în deminare și despre poziția țării cu privire la reexportul de arme, a declarat Berset pentru RTS.

„Cred că poziția și rolul Elveției sunt foarte bine înțelese de ucraineni”, a declarat Berset, adăugând că este pregătit să meargă în Ucraina în orice moment.

„Noi aplicăm legea noastră. Am arătat de la început că nu suntem indiferenți la ceea ce se întâmplă, suntem puternic angajați alături de Ucraina.

„Astăzi, cel mai important lucru este să fim uniți, să nu tolerăm ceea ce se întâmplă în estul Ucrainei și faptul că o țară mărșăluiește asupra alteia.”

Elveția, pe cale să ia o decizie istorică

Știre inițială:

Moțiunea care ar permite reexportul de arme către zonele de conflict în anumite condiții a fost adoptată cu 14 voturi la 11 marți (24 ianuarie) în cadrul Comisiei pentru politica de securitate a Consiliului Național – una dintre camerele parlamentului elvețian.

Textul adoptat marți în comisie dorește să permită guvernului elvețian să revoce clauzele de neexport din acordurile cu țări terțe, dacă armele în cauză urmează să fie trimise într-un conflict care a fost condamnat ca fiind o încălcare a dreptului internațional de către o majoritate de două treimi din Adunarea Generală a ONU.

În cazul războiului Rusiei din Ucraina, Adunarea Generală a ONU a luat deja o decizie în acest sens.

În forma sa actuală, legea elvețiană privind materialul de război prevede că țările care cumpără arme sau muniții în Elveția trebuie să semneze o declarație de nerespingere, ceea ce înseamnă că au nevoie de aprobarea elvețiană dacă doresc să livreze în Ucraina.

Abia recent, legea a fost întărită, ceea ce face și mai dificil pentru guvernul elvețian să permită reexportul de arme în regiunile de conflict militar.

Elveția, criticată de țările europene

Elveția, în mod tradițional neutră, s-a confruntat cu critici din partea mai multor țări europene, inclusiv Germania și Spania, pentru blocarea livrărilor de muniție produsă în Elveția către Ucraina.

Germania vrea să furnizeze Ucrainei muniție pentru tancurile antiaeriene Gepard, Danemarca vrea să livreze tancuri Piranha fabricate în Elveția, iar Spania vrea să facă același lucru cu tunurile antiaeriene fabricate în Elveția.

Cu toate acestea, Berna a respins până acum aceste solicitări pe motiv că ar încălca poziția de neutralitate a țării.

Schimbarea comitetului pentru politica de securitate a devenit posibilă după ce social-democrații au renunțat la opoziția lor în cadrul acestui organism.

Potrivit comitetului, decizia nu ar contrazice neutralitatea, deoarece Elveția nu ar permite în mod explicit trimiterea de arme în zonele de conflict, ci ar viza doar clauzele de neexport din contractele de achiziție.

Această interpretare este însă controversată. De exemplu, fostul ambasador elvețian în Germania, Thomas Borer, a declarat că propunerea ar încălca într-adevăr legea neutralității.

Între timp, comisia și-a explicat decizia prin considerente de securitate.

„Majoritatea membrilor comisiei consideră că Elveția trebuie să își aducă contribuția la securitatea europeană, ceea ce înseamnă să ofere un ajutor mai mare Ucrainei”, a precizat majoritatea membrilor comisiei în declarația lor.

Moțiunea lor se referă în mod explicit la războiul din Ucraina, limitând valabilitatea acesteia până la sfârșitul anului 2025.

Pentru ca modificarea să intre în vigoare, însă, ambele camere ale Parlamentului elvețian trebuie să ajungă la un acord.

În plus, în funcție de forma legislativă a modificării regulilor, demersul ar putea fi supus chiar unui referendum, dacă se vor găsi suficiente semnături care să se opună.